Home · Rule of law · Condei.ro: Ingrediente de stat

New Posts

  • Performanța funcționarilor publici poate crește!
  • Condei.ro: Tinerii în politică?
  • Cătălin Cornea: Iohannis, Pollit și Bouckaert despre reformă și reformită
  • Alexandru Croitoru: Borc, pâra și whistle blowing
  • Criterii pentru „noua clasa politică”
  • Problema lui Dragnea: funcționarii și procurorii
  • Condei.ro: Incă o escadrilă de avioane F-16 ?!
  • Logica ministrului delegat
  • Cătălin Cornea: Să ne ferim de reformatori!
  • Condei.ro: Eliminarea Ucrainei de la Marea Neagră poate deveni realitate
  • Condei.ro: La ce ne trebuie nouă arme?!
  • Va putea Rusia să creeze ieșire la Marea Neagră pentru Transnistria?
  • Condei.ro: Ingrediente de stat
  • Democrația rusească: de la „Transnistria” la „Ucraina liberă” (de est)
  • Forțele separatiste transnistrene urmăresc să își construiască propria flotă militară aeriană
  • Romanian Ministry of Foreign Affairs: Ukraine must maintain the level of protection for the rights of national minorities in order to remain anchored to its European track
  • ANTARCTICA, pământ "românesc"
  • Commissioner: Harassment of Romanian-language schools in Transnistria goes against right to education
  • Bașcanul Găgăuziei Mihail Formuzal poate vorbi și în Limba Română
  • TVR: „Delfinul", singurul submarin militar al României, va fi retrimis în misiune în Marea Neagră
  • Daniel Gheorghe solicită consilierilor generali ai Capitalei să respingă proiectul care desfigurează Ateneul Român și restaurantul Cina
  • Adevarul: Se dezbate public construirea unor clădiri controversate pe care Primăria Capitalei a încercat să le treacă pe furiş
  • Ateneul Român, mutilarea arhitecturală și demnitatea politicienilor
  • Preşedintele apolitic al României participă la Summitul Partidului Popular European… deplasarea este plătită din bugetul personal al familiei prezidențiale :)
  • Vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, dezinformează opinia publică: „funcționarul public (…) are contract de muncă”. Fals! Nu are, funcționarul public în sens restrâns (L 188/1999) este numit prin act administrativ…
  • Modificarea art. 147 (1) CP sau ce înseamnă să fii funcţionar în slujba publicului?!
  • Superimunitatea, prostia, justiția și bunul simț
  • Video: Interviu cu președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti
  • Încercări de resuscitare a „transilvanismului” pentru destructurarea României!
  • Președintele CJ Covasna OBLIGAT de instanță să dea jos inscripția ”Megyehaza” de pe fațada instituției. La Mureș și Harghita prefecții REFUZĂ să aplice legea în cazul inscripției ”Kozseghaza”

  • New Comments

  • (In aceasta chestiun...)
  • DACIT PETRE (DL. BOTG...)
  • no name (În data de...)
  • Slobodan Heine (14.10...)
  • Mio (Is time to open...)
  • Pittsburgh (Magnifice...)
  • Mariana (we are prepa...)
  • jana (Youth unemploym...)
  • dan (The priorities a...)
  • alex (What priorities...)








  • Condei.ro: Ingrediente de stat

    re Despre stat, ca formă de organizare socială, se poate discuta oricând, din perspectivă filozofică, istorică, geopolitică şamd. Despre stat se poate discuta şi în România, şi în Ucraina, şi în Tanzania, spre exemplu. Evident, contextul specific fiecărui stat face ca abordarea să fie diferită. Rețeta dreptului international include ca ingrediente populația, teritoriul, organizarea politică şi recunoașterea internațională (practic, recunoașterea suveranității).

    Primele trei sunt intrinseci. Dintre acestea, factorul uman – populația (societatea) – este implicit, în absenţa acesteia lipsește însuși obiectul organizării. În epoca modernă, dinamica populaţiei este relativ lentă: nu apar populaţii noi şi cele existente nu dispar într-un ritm perceptibil. Fenomenul migrației popoarelor a încetat demult, iar cazuri extreme, precum cel al Paraguayului, cărui populație a fost în pragul exterminării în anii 1870, ca urmare a războiului Triplei Alianţe, sunt astăzi evitate. Pe termen lung însă, pot apărea variații semnificative în ceea ce privește totalul populației şi, mai ales, schimbarea proporțiilor etniilor ce compun populația, iar aceste schimbări, la rândul lor, pot duce la redesenarea teritoriului statelor. Ingredientul etnic se coace de multe ori la temperaturi diferite, însă important e să nu se ardă. Dar, până acolo, cel mai important, este că populația desfășoară activitățile economice care susțin statul.

    Teritoriul este indisolubil legat de populație, este “suportul” acesteia. După ce ultimii mari migratori s-au hotărât cam pe unde le e locul şi după ce “lumile noi” au fost colonizate, teritoriul este definit, în general, de populaţia care îl locuieşte. Chiar dacă există zone nelocuite – deşertice sau, mai nou, radioactive – acestea sunt în general contigue teritoriului locuit. Fiind, după cum spuneam, “suportul” populaţiei, teritoriul poate suferi modificări în funcţie de aceasta, înţelegând nu neapărat populaţia în ansamblul ei, cât factorii ei de decizie. Ca să “dinamizezi” teritoriul, nu trebuie neapărat să duci războaie de cucerire; ar fi suficient sa construieşti autostrăzi sau să dărâmi munţi. Sau, de ce nu, să modifici albia cursului de apă pe care e stabilită graniţa.

    Elementul de organizare politică este, de asemenea, legat de factorul uman, regăsindu-se inclusiv în cazul popoarelor migratoare. De fapt, acestea au avut deseori o puternică organizare politică de natură militară, care a dus la cucerirea viitoarelor “gazde” sau, după sedentarizare, a vecinilor. Prin organizarea politică, populaţia îşi manifestă suveranitatea asupra teritoriului său. Dar, ce este cel mai important, organizarea politică este cea care configurează vectorul dezvoltării populaţiei. Şi a teritoriului.

    Până când progresul tehnico-ştiinţific a reuşit să ne apropie în procesul denumit generic “globalizare”, cele trei elemente intrinseci erau suficiente pentru a putea vorbi despre stat. În ultimele secole însă, este nevoie de recunoaşterea internaţională, în cadrul relaţiilor internaţionale, element extrinsec statului. Degeaba se proclamă ca stat populaţia ce ocupă teritoriul X, în frunte cu shamanul sau consiliul local, dacă nu-l recunoaște măcar Tanzania, pentru a intra în relații diplomatice. Sau, şi mai bine, ar trebui să-l recunoască un stat capabil să-i ofere protecţie, în caz de nevoie. Desigur, nu se confundă organizarea locală sau autonomă cu suveranitatea. Teriroriul X poate avea autonomie, dar nu suveranitate, în caz contrar se încalcă însăşi suveranitatea statului din care face parte X. Iar suveranitatea statului este deja recunoscută internaţional. Contraargumentul ar fi că xuleştenii ar trebui sa beneficieze de principiul autodeterminării, în anumite situaţii – a se vedea, spre exemplu, cazul Sudanului de Sud. Dar acolo s-a desfăşurat un război. Ar putea avea xuleştenii voinţa şi puterea să poarte un război? Dar statul “protector”? De observat că astăzi războiul se poate purta şi cu robinetul de petrol sau gaze, nu numai cu tancul. Şi, la o adică, dacă nu ai cui să vinzi petrolul, ai putea să-l foloseşti pentru tanc.

    Eduard Diaconeasa
    Sursa: http://www.condei.ro/ingrediente-de-stat/

    SHARE OR BOOKMARK THIS POST:
    facebook twitter myspace google stumbleupon reddit digg

    25.03.2014. 17:12

    Comments

    This article hasn't been commented yet.

    Write a comment

    * = required field

    :

    :

    :